Este neobișnuit ca o singură fotografie să captureze o scenă exact așa cum a fost intenționat. Există unele excepții, cum ar fi fotografiile portret realizate în interiorul unui studio, unde iluminarea, fundalul, poziționarea camerei și chiar ipostazele sunt sub control deosebit. Din fericire, există o mulțime de programe de editare a imaginilor și aplicații mobile pline de instrumente care vă ajută să vă îmbunătățiți fotografiile.
Acestea sunt cele mai importante abilități/tehnici de editare a fotografiilor de învățat:
- Tăierea și regula treimii
- Rotire
- Aplicarea straturilor de ajustare și a măștilor
- Corectarea culorii și a saturației
- Ascuțire
Cele mai bune rezultate vor veni de la software pentru desktop/laptop (de exemplu, Adobe Photoshop CS/Elements și alternative la Photoshop), deși unele aplicații mobile pentru Android/iOS sunt, de asemenea, destul de capabile. Înainte de a începe, asigurați-vă că lucrați la copiile fotografiilor și nu la originale. Nu doriți să suprascrieți/pierdeți accidental și/sau definitiv datele originale!
Tăierea și regula treimii
Cu excepția cazului în care planificați în mod special și realizați fotografii perfecte de fiecare dată, există șanse mari ca multe dintre fotografiile dvs. să poată fi îmbunătățite prin decuparea. Deși este considerată o abilitate de bază de manipulare a imaginii, utilizarea instrumentului de decupare este una dintre cele mai eficiente modalități de a direcționa atenția spectatorilor către locul în care doriți să ajungă.
Tăierea unei fotografii implică eliminarea părților nedorite (de obicei exterioare) ale unei imagini. Este rapid și simplu de realizat, iar rezultatele pot transforma fotografii grozave în unele cu aspect profesional. Luați în considerare:
- Decupați pentru a îmbunătăți compoziția/focalizarea: Dacă subiectul dvs. pare mic și/sau pierdut în imagine, decupați astfel încât să umple cadrul - mai mult subiect, mai puțin fundal. Sau poate doriți să „mărește” o anumită parte a subiectului. În orice caz, schimbarea perspectivei va ajuta la evidențierea și la crearea unui punct de interes mai clar pentru spectatori.
- Tăiați pentru a elimina detalii: Elementele care distrag atenția pot fi umbre capricioase, bucăți de gunoi, obiecte fără legătură/străini, fundaluri excesive, spațiu nefolosit/gol/neinteresant sau orice altceva care intră sau nu contribuie la spiritul fotografiei. Decuparea este o soluție ușoară, mai ales dacă astfel de distrageri sunt către marginile imaginii.
- Tăiați pentru a schimba orientarea/încadrarea: Când facem fotografii în acest moment, este posibil să uităm să ținem camera într-un mod care să completeze subiectul (adică pe verticală pentru scene în alte/ obiecte, orizontal pentru scene/obiecte largi). Puteți aplica o decupare orizontală unei imagini verticale sau o decupare verticală unei imagini orizontale pentru a schimba perspectiva și a crea o piesă mai puternică.
- Decupați pentru a modifica raportul de aspect: Aparatele foto pot filma în diferite rapoarte de aspect, care oferă calități diferite în ceea ce privește ceea ce vede o persoană în imagine (de exemplu, un aspect 4:3 imaginea raportului este diferită de la un set la 5:4 sau 1:1). Decuparea pentru raportul de aspect poate fi, de asemenea, crucială atunci când doriți să imprimați fotografii la o anumită dimensiune pentru a se potrivi într-un cadru.
Unul dintre cei mai des întâlniți termeni auziți în fotografie este Regula treimilor, care se referă la compoziție. Gândiți-vă la regula treime ca suprapunerea unei grile 3x3 (adică linii tic-tac-toe) deasupra unei imagini - multe camere digitale și programe de editare software au aceasta ca o caracteristică standard. Studiile au arătat că, atunci când privim o imagine, ochii noștri vor gravita în mod natural către punctele de intersecție ale rețelei. Cu toate acestea, mulți dintre noi fac în mod obișnuit fotografii cu subiectele în centru mort în cadru.
Prin activarea suprapunerii Regulii treimii, puteți ajusta o decupare astfel încât subiectele/elementele să fie poziționate în mod intenționat de-a lungul liniilor și/sau în punctele de intersecție.
De exemplu, în fotografia de peisaj, este posibil să doriți să decupați o imagine astfel încât orizontul sau prim-planul să fie stabilite de-a lungul uneia dintre liniile orizontale. Pentru portrete, vă recomandăm să plasați capul sau un ochi într-un punct de intersecție.
Rotire
Rotirea fotografiilor este o altă abilitate de bază, ușoară, dar critică de aplicat atunci când editați imagini. Gândește-te când vezi rame de tablouri sau rafturi plutitoare atârnate strâmb de un perete. Sau o masă cu picioare neuniforme care se mișcă puțin ori de câte ori cineva se sprijină pe ea. Destul de distrag, nu? Este greu pentru mulți să nu se concentreze asupra unor astfel de probleme odată ce le conștientizează.
Același concept se referă și la fotografie – este posibil ca fotografiile să nu fie întotdeauna aliniate conform intenției, chiar și atunci când utilizați un trepied. Rotirea unei fotografii doar suficient poate seta perspectiva corectă și poate scăpa de orice distragere a atenției subliminale. Nu uitați să mai decupați o dată (pentru încadrare) după rotire. Luați în considerare:
- Peisaje: Rotiți fotografiile astfel încât orizontul să fie orizontal de la un capăt la altul (mulți editori de imagini pot suprapune o grilă de linii pentru a ajuta la acuratețe). Acest lucru prezintă un aspect mai curat, simetric și mai profesional. Asigurați-vă că nu confundați elementele peisajului (de exemplu, dealuri sau văi în pantă, lanțuri muntoase) cu orizontul (unde cerul se întâlnește cu pământul sau cu marea).
- Portrete: În cazurile în care cineva se sprijină pe o suprafață verticală (de exemplu, perete, prag, clădire, copac, stâlp etc.), rotiți fotografia astfel încât obiectul este verticală. O excepție ar fi dacă obiectul nu este vertical în viața reală - pur și simplu faceți referire la altceva în imagine pentru alinierea verticală.
Adăugarea liniilor de grilă (de exemplu, click Vizualizați în bara de meniu Photoshop, apoi select Grid) poate ajuta foarte mult la o aliniere precisă.
Dar să știți că fotografiile nu trebuie întotdeauna rotite, astfel încât elementele să fie perfect aliniate vertical sau orizontal. Uneori, poate doriți să rotiți imaginile (și apoi să decupați) pentru a le oferi o înclinare creativă, neașteptată!
Aplicarea straturilor de ajustare și a măștilor
Dacă doriți să reglați fin nivelurile (valorile tonale), luminozitatea/contrastul, nuanța/saturația și multe altele într-un mod nedistructiv (adică să faceți modificări fără a afecta permanent imaginea originală), aplicând un strat de ajustare(s) este calea de urmat. Gândiți-vă la straturi de ajustare, cum ar fi foliile transparente pentru retroproiector; poți scrie/colora pe ele atât cât îți place pentru a schimba ceea ce vezi, dar orice se află dedesubt rămâne neatins. Iată cum să creați un strat de ajustare folosind Photoshop CS/Elements:
- Apăsați „ D” pentru a reseta culorile prim-plan/fond.
- Faceți clic pe Layer din bara de meniu.
- Selectați Strat nou de ajustare.
- Selectați tipul de strat dorit.
- Faceți clic pe OK (sau apăsați tasta Enter).
Când selectați un strat de ajustare, Panoul de ajustări (apare de obicei sub Panoul de straturi) oferă controalele corespunzătoare. Schimbările se reflectă imediat. Dacă doriți să vedeți un înainte/după, comutați doar vizibilitatea stratului de ajustare (pictograma ochi). Puteți avea mai multe straturi de ajustare în același timp, fie pentru a compara (de exemplu, pentru a vedea dacă preferați tonurile alb-negru față de tonurile sepia) și/sau pentru a combina efecte.
Fiecare strat de ajustare vine cu propria sa mască de strat (reprezentată de caseta albă de lângă numele stratului de ajustare). Masca de strat controlează vizibilitatea porțiunilor selectate din acel strat de ajustare – zonele albe sunt vizibile, negrul este ascuns.
Să spunem că aveți o fotografie pe care doriți să o faceți alb-negru, cu excepția a tot ceea ce este verde. Ați selecta Nuanță/Saturație atunci când creați un strat de ajustare, mutați bara glisantă Saturation până la stânga (-100), apoi utilizați Brush Tool pentru a trece peste zonele verzi (puteți ascunde/ascunde stratul de ajustare pentru a arunca o privire asupra culorilor pe care le căutați). Ați periat excesiv câțiva pixeli? Folosiți doar instrumentul de ștergere pentru a „șterge” acele semne negre ale pensulei. Caseta albă a măștii de strat va reflecta editările dvs. și va arăta ce este vizibil și ce nu.
Dacă ați terminat sau nu vă place un strat de ajustare, ștergeți-l! Imaginea originală rămâne nevătămată.
Corectarea culorii și a saturației
Aparatele foto digitale moderne sunt destul de capabile, dar uneori (de exemplu, din cauza condițiilor de iluminare/mediu, a modului în care senzorul procesează datele etc.) culorile din fotografii pot fi ușor dezactivate. O modalitate rapidă de a afla este să vă uitați la:
- Chipurile și/sau pielea oamenilor
- Ceva din imagine despre care știi că ar trebui să fie alb strălucitor (de exemplu, cămașă, nori)
Temperatura luminii (de exemplu, mai rece de la cerul albastru strălucitor, mai caldă în timpul răsăritului/apusului, alb mohorât sub becuri fluorescente etc.) în timpul fotografierii poate afecta tonurile pielii și elementele albe cu o pată de culoare. Din fericire, micile ajustări – în special cu straturile de ajustare menționate mai sus – pot corecta culorile.
Multe programe de editare a imaginilor (și unele aplicații) oferă o funcție Correcție automată a culorilor, care funcționează în general bine (dar nu întotdeauna perfect). În caz contrar, culorile pot fi manipulate manual ajustând:
- Niveluri (canale RGB și histogramă cu opțiune pentru corectare automată)
- Nuanță/saturație (canale RGBMY)
- Filtre foto (de exemplu, încălzire, răcire etc.), pentru a numi câteva.
Cele mai sus menționate sunt disponibile ca straturi de ajustare Photoshop CS/Elements, care oferă un control mai mare asupra eliminării tonurilor de culoare și îmbunătățirii saturației.
Pentru a menține echilibrul și fotorealismul, aveți grijă să nu suprasaturați sau subsaturați o imagine – sau cel puțin culorile care ar trebui să rămână mai naturale. Cu toate acestea, puteți face ajustări pentru a selecta zone ale unei imagini (cum ar fi în cazul măștilor de strat menționate mai sus) pentru a satura anumite culori pentru un pic de dramatizare creativă. Nu uitați să reglați luminozitatea, contrastul, luminile și umbrele, deoarece acestea pot ajuta la profunzime și separarea culorilor pentru a face imaginile să iasă cu adevărat!
Ascuțire
Claritatea ar trebui să fie întotdeauna ultimul pas în procesul de editare a fotografiilor. Efectul este exact așa cum sună – clarificarea rafinează marginile și detaliile mici, ceea ce ajută la îmbunătățirea contrastului general și pentru a face imaginea să pară mai distinctă. Efectul este mai pronunțat dacă imaginea are zone moi și/sau neclare.
Multe programe și aplicații de editare a imaginii oferă o funcție Auto Sharpen și/sau glisoare, care permit utilizatorilor să ajusteze gradul de claritate aplicat întregii fotografii. Există, de asemenea, instrumente de ascuțire (asemănătoare cu utilizarea pensulelor) care vă permit să clarificați manual doar anumite zone dintr-o imagine.
Dar pentru o precizie și un control și mai mari, puteți folosi funcția Mască neclară (în ciuda felului în care sună, se clarifică) în Photoshop CS/Elements:
- Dați clic pe Îmbunătățire în bara de meniu.
- Selectați Mască neclară. Va apărea un panou, care arată o porțiune mărită a imaginii (pe care o puteți deplasa pentru a găsi detalii pe care să vă concentrați) și trei glisoare pentru a regla claritatea.
- Setați Radius Slider (acest lucru controlează lățimea liniilor de ascuțire, mai mare înseamnă mai mult efect) la 0,7 pixeli (oriunde între 0,4 și 1,0 este un loc bun pentru a începe).
- Setați Threshold Slider (acest lucru controlează modul în care sunt determinate marginile dictând cât de diferiți trebuie să fie doi pixeli pentru ca clarificarea să fie aplicată, mai jos înseamnă că mai multe zone/detalii sunt clare) la 7 niveluri (oriunde între 1 și 16 este un loc bun pentru a începe).
- Setați glisorul pentru Amount (acest lucru controlează contrastul adăugat la margini, valorile mai mari înseamnă o claritate mai mare) la 100 la sută (oriunde între 50 și 400 este un loc bun pentru a începe).
- Deplasați puțin glisoarele în timp ce observați întreaga imagine pentru a găsi cantitatea potrivită de claritate (adică, se potrivește preferințelor fără a exagera).
Nu uitați să vizualizați imaginile la dimensiunea de 100% pe ecran, astfel încât efectele de claritate să fie mai ușor de evaluat (pixelii sunt reprezentați cel mai precis). Te vor ajuta zonele de studiu cu mai multe și/sau detalii mai fine.
Rețineți că mai mult nu este întotdeauna mai bine – prea multă ascuțire va adăuga zgomot nedorit, halouri și/sau linii exagerate/nenaturale. Ascuțirea precisă este o artă, așa că exersați des!
